Dafi's

Am câştigat timpul- când îşi mătură blondele tălpi pe intrare de-n casă se beau pestriţate licori, la perete stau toate ceasurile întoarse. O bezea cât un pumn de copil de-i guşti din grăunţe; viaţa, cui de-i varsă cu încinse
tunele- priveşte rădăcinile de Gollum- între oase ce nu se potrivesc şi lungi depozite de cretă, palizi cocori de tablă cum stau de veghe pe morman. Strâng câtă iarnă-i către prima-vară, şarpe cu burta de pene- îi lipseşte bunul-gust aripii de a zburat singură în toate colţurile lumii. S-a făcut mic domnul cu azură-beretă şi geantă de nailon- ai câştigat, tu nu te-ai naşte întâiul meu copil, în geamuri tu n-ai pierde sărbătorile pocnind din degete cerul crăpat. Tu-nu-copilul meu, bruma se uscă-n prima-vară, ori ceasurile nu ştiu asta even if these all go through a gallop blind mithril.

Versuri si ilustratii de Dafina David

Pisică, te rog,  nu-mi da numele celor ce sapă după comori, nu pune limba ta fină peste ochiul meu, căci armele abia mi-au ajuns o  mărime de picior şi încă  sunt de lapte.

My minds , here

Gives control to things, but too little, my heart is bursting with glow. Merciful Little, decide for me! who’ll inherit this poem? Would they tear it to nothing, if nothing will be the whole game to roll? Creepy as their names, a word will input! my Mind, here, is to escape the blowing dice, the Giants.